Despre social media si alte lucruri despre mine

Buna, dragilor!

Am zis ca scriu mai des, dar se pare ca ori nu imi gaseam inspiratia ori pur si simplu credeam ca nu am ceva important de zis. Zilele se intampla, orele se intampla, minutele la fel. De 2 zile n-am mai intrat pe instagram:)), fac detox digital. Sincer, social media a inceput sa-mi faca rau, prin faptul ca vad perfectiunea, si n-am nevoie de asta, am nevoie sa stiu ca exista si zile proaste, si zile in care nu avem chef de nimic. Nu vreau sa ma mai prefac ca totul e in regula, vreau sa zic si ce nu mi iese, si ce mai am de invatat, sau de imbunantatit. Cand vad ca toata lumea se distreaza si se simte bine in grup, la petreceri, si nu numai, iar eu stau singura acasa si ma uit la ei pe telefon ma face sa ma simt prost. Vreau sa stiu ca nu sunt singura care experimenteaza asta.

autoportret:))

In orice caz, am inceput sa stau si tik tok, ce sa vezi?:)) Intr-un fel imi place ca experimentez latura mea joviala, dar e aceeasi problema, toata lumea se distreaza cu toata lumea, in familie, intre prieteni, cu animale. Eu cu cine sa fac tik tok daca nu, doar cu mine? Sotului meu nu ii place social media, si vede retelele de socializare ca pe niste unelte care sa faca viata mai buna obiectiv vorbind, el face un fel de business pe sm ceea ce il ajuta. Dar pe mine cu ce m-ar ajuta sa pun nu stiu ce poza, sau sa distribui o postare? decat daca e ceva foarte important. Teoretic am nevoie de validare, si sa fiu vazuta. Dar cred ca noi toti oamenii avem nevoie de asta. Ma intreb de ce unii sunt mai activi pe retelele de socializare si altii mai putin? Cei care sunt mai putin pe social media sau deloc, ei nu simt nevoia de validare si de a se arata? Sau pentru ei sunt mai importante relatiile interumane, ceea ce construiesc in viata reala, nu pe facebook? Sunt curioasa ce fel de viata au acesti oameni, ce pasiuni au, ce frici au, care sunt provocarile pe care trebuie sa le depaseasca? ce fel de caracter au? sunt activi? sau prefera mai mult activitati indoor? Poate in timp imi voi da seama de chestia asta.

la sala

Mi se pare ca social media a devenit foarte superficiala in mare parte. Numai influenceri care isi promoveaza produsele, psihologi care isi cauta pacienti, care spun ”less is more” sau ”cum te-a facut sa te simti asta?”. Eu merg constant la psiholog, si ma ajuta pe deoparte, e ca si cum as spune ceea ce gandesc unui prieten, dar in momentele conflictuale uit absolut tot ce am discutat cu psihologul, nu ma mai ajuta nicio tehnica de respiratie sau mai stiu eu ce citat motivational. In acel moment substantele chimice din creier isi fac de cap, e posibil ca nici ratiunea sa nu mai fie la ea acasa, cotizolul e crescut, iar totul din jurul nu mai conteaza. Sunt de parere ca ne cam ”imbata cu apa rece” acesti psihologi… my opinion.

In alta ordine de idei, eu sunt bine, sotul meu la fel. Eu lucrez de acasa, iar ma cam trage inapoi uneori, deoarece simt ca am nevoie de comunicare, sa socializez, sa interactionez cu cineva, iar rolul pe care il am nu presupune o comunicare constanta, e doar o munca operationala si atat. Mai mult decat atat, simt ca nu prea imi aduce satisfactie sau motivatie acest job, doar motivatie financiara, in rest nu prea:)) Imi doresc ca in viitor sa se schimbe situatia din aceasta perspectiva, vreau sa am un sens la locul de munca…Asta-i prezentul. Intr-adevar, bunicii/strabunicii nostri (clasa medie) nu cred ca isi puneau problema de acest aspect atunci cand lucrau in fabrici sau ”CAP-uri”, voiau doar sa aiba ceva de pus pe masa. Voi mai vorbi despre acest lucru in postarile urmatoare. Imi propun sa mai scriu saptamana viitoare. La mine de fapt este insta detox in momentul de fata, si poate cine stie, o sa-mi sterg contul si o sa-mi traiesc viata libera, fara sa ma mai gandesc ”aa, tre sa fac poza la asta ca sa pun pe insta”, no no. Macar daca ma platea cineva sa fac poze, dar asa, pentru ce? Ca sa primesc validare? Nu cred ca mai am nevoie.. stiu cine sunt, stiu ce pot, stiu cat de cat ce vreau. Asta-i important. Persoana la care tin foarte mult mi-a zis ca trebuie sa fim seriosi in ceea ce facem. Intr-adevar nici prea in serios nu e ok, dar munca trebuie sa fie serioasa si foarte bine facuta.

Va pup si va doresc numai bine! La final va las niste poze, ca sa le am amintireeeeeee. Bijous! Apropo, o sa plec la Paris in toamna. Abia astept! Will come back soon. 😉